Crux

Monday, June 1, 2015

Despre “Anotimpul Pumnalelor” de Serban Andrei Mazilu


“Nu e nicio medalie, nicio cupa, niciun fel de gratificare a efortului tau...Nicio recompensa materiala. Nu ai nevoie. Ai castigat ce era mai important: esti viu, traiesti si ai sansa ca maine sa te caiesti si sa incerci sa-ti repari greselile, sa-ti speli pacatele. Dar n-o s-o faci! Fiindca esti un afurisit de Corb si singurul tel, obiectiv, scop... spune-i cum vrei! ... e sa iei o alta viata, s-o impachetezi in taisuri, s-o legi cu funda stacojie si sa i-o trimiti lui Thanos impreuna cu cele mai calde urari.”

Salutare echipaj si bine v-am regasit la un nou articol! Azi vom vorbi despre o carte care mi-a cazut pe mana de curand si prin care pot spune ca am redescoperit ideea de a lasa totul la o parte doar pentru a vedea cum se termina romanul. Si azi, chiar asta am facut. De-a lungul ultimelor ore am citit cu placere si spor finalul romanului “Anotimpul Pumnalelor” de Serban Andrei Mazilu aparut la editura Crux Publishing.

Dupa cum stiti, nu sunt adeptul genului de recenzie care o da intr-un fel de rezumat scolar, recenzie in care expun rezumatul actiunii astfel incat, la sfarsit, cel care urmeaza a citi cartea sa nu mai aiba nimic de descoperit. Nu am suportat niciodata rezumatele si le-am considerat a fi la fel de anoste ca un joc de tip RPG jucat cu ajutorul unui site care iti spune cum sa il parcurgi.

Gandindu-ma la jocurile de tip RPG, “Anotimpul Pumnalelor” chiar aduce cu unul. Desi nu este un joc... ci chiar mai bine, o carte, pot spune ca ceea ce m-a impresionat de la primele pagini este nivelul de imersiune in decor realizat de catre autor. De la descrierile imprejurarilor si pana la descrierile care ne introduc adanc in mintile personajelor, care mai de care mai variate, totul se impleteste intr-o frumoasa poveste expusa in modul unic si din ce in ce mai rar regasit in literatura, acela al imersiunii in lumea romanului.

Cineva care ar vrea sa citeasca “Anotimpul Pumnalelor” ar intreba: “Despre ce este cartea?” sau “Cu ce e?” Raspunsul ar fi unul destul de lung daca ar fi sa detaliem, insa, in principal, cartea are in prim plan organizatia Corbilor, asasini platiti si slujitori ai zeului mortii, Thanos. Astfel avem o societate decadenta condusa de un monarh care nu se autodepaseste nici in a face bine dar nici in a face rau. Romanul ne prezinta la inceput o harta sugestiva a spatiului in care va avea loc actiunea si anume arhipelagul Voss,  format din patru insule: Whitegate, Amberstone, Noss si Perque. Oceanul Fringe margineste insulele mai sus mentionate. In acest mini univers traiesc de la oameni simpli la asasini, pirati, magnati ai tutunului sau nobili insetati de avere si putere. Una din bransele semnificative este armata care cuprinde atat militari, marinari si forte aeriene cat si serviciul secret, spionii. Toate aceste forte vor fi atrase intr-un conflict scapat de sub control, conflict antrenat de o contesa care isi doreste puterea absoluta precum si de biserica, o alta forta semnificativa de manipulare a oamenilor, fie ei simpli civili sau imparati.

Anotimpul pumnalelor este una din rarele carti in care antagonistul este o femeie, contesa Mequette, un personaj construit intr-un mod genial, malefica si manipulatoare, gata sa faca orice pentru a-si atinge scopurile. Aceasta are parte de ajutorul conducatorului bisericii, Emeric Bone, un personaj care are darul de a repugna de la primul contact.

Personajul principal este Aendo Assermore, parte a organizatiei Corbilor, un asasin platit care, din cauza misiunilor pe care le indeplineste pentru bani, se vede atras in jocul cauzat de planul diabolic al contesei Maquette de a domina arhipelagul Voss si de a se substitui imparatului.

Avem parte in roman de foarte multa actiune, de scene de lupta, de fantastic si supranatural, de elemente steampunk si post apocaliptice dar si de elemente fantastice si supranaturale. Vom regasi vrajitoare si asasini precum si culte intunecate care slujesc zeului Moarte.

Societatea din “Anotimpul Pumnalelor” este una decadenta dar si luxoasa, un loc in care exista diferente inimaginabile intre nobili si oamenii de rand. Umanitatea a descoperit deja armele de foc precum si moduri de a calatori pe mare dar si prin aer (zepeline militare). Exista artilerie dar si masini de lupta robotice, pusti, pistoale dar si arme albe si grenade, o panoplie pusa in slujba dorintei nemarginite de a ucide, fie in scop mistic fie in scop personal.

Alaturi de Aendo Assermore vom descoperi lumea arhipelagului Voss dar si intrigile si planurile de rasturnare a conducatorului suprem. Il vom urmari pe asasin legand prietenii, devenind uman sau rece si gustand spre final dragostea si atasamentul. Alaturi de actiunea pusa cu maiestrie pe hartie dar si alaturi de descrierile extraordinare ale insulelor din arhipelag povestea va deveni un episod pe care il vom trai alaturi de personajele implicate.

“Anotimpul Pumnalelor” este tipul de carte care iti da ocazia sa te atasezi de un personaj si care te face sa vrei sa revii in lumea ei doar pentru a-l intalni. Cartea te face sa vrei una sau mai multe continuari deoarece nu iti vine sa crezi ca, desi ai petrecut ceva timp in lumea lor, inca te simti atasat de personajele create si vrei sa continui sa fii martor la vietile acestora. Aceasta senzatie este rar creata de un roman, insa romanul care reuseste sa o creeze iti va ramane intiparit in minte poate pentru totdeauna.

Va invit sa cunoasteti Corbii si nobilimea din Voss, sa va lasati implicati in intrigi si sa descoperiti secretele intunecate ale magiei zeului mortii, Thanos. Cu siguranta nu veti regreta.

Capitanu’ ii multumeste lui Serban Andrei Mazilu pentru un roman plapitant si genial dar si Crux Publishing care ne da posibilitatea sa ne transpunem in lumea Arhipelagului Voss prin publicarea romanului “Anotimpul Pumnalelor”.


O zi faina si read on!

No comments:

Post a Comment